Hidromelul este, practic, un vin, și, așadar, beneficiază cumva pe de urma procesului de maturare. Asta nu înseamnă că nu ne putem bucura de un sortiment de hidromel după câteva săptămâni de fermentație, dar chiar și aceste sortimente vor avea o calitate superioară dacă se vor matura puțin. Maturarea permite ca savorile dorite să se amestece și să se evidențieze, iar cele nedorite să se estompeze. Următoarele sfaturi vă vor ajuta să supuneți hidromelul la un proces de maturare corect:

 

– urmăriți să mențineți temperatura de păstrare în jurul valorii de 15,5 – 16°C și evitați temperaturile ridicate. Modificările mici în jurul acestei temperaturi nu vor avea un efect negativ asupra hidromelului, atâta timp cât sunt gradate.

– păstrați sticlele pe orizontală pentru a menține dopul umed și a preveni uscarea și reducerea volumului; nu este cazul să procedați așa dacă folosiți sticle de bere sau dopuri artificiale și nu din plută.

– păstrați hidromelul la întuneric, deoarece lumina provoacă oxidarea și conduce la apariția unor savori nedorite.

– evitați vibrațiile și agitarea hidromelului.

– dacă este posibil, lăsați toată cantitatea de hidromel la un loc, mai degrabă decât să-l îmbuteliați în sticle separate. Deși folosiți un singur vas, e posibil ca hidromelul de la suprafață să fie ușor diferit de cel de la fundul vasului. Dacă trageți hidromelul în sticle, fiecare sticlă poate avea un conținut ușor diferit de al celorlalte, astfel încât, după un timp, când începeți să savurați hidromelul, veți remarca diferențe în ceea ce privește aroma specifică. Prin maturarea într-un singur vas hidromelul va avea aproximativ aceeași savoare. Timpul necesar pentru maturarea hidromelului este subiectiv. Unii se bucură de el în forma nematurată, crudă, în vreme ce alții preferă să-l lase să stea la maturat mai mulți ani. De regulă, este bine să se lase la maturat cel puțin 1- 2 ani. Luați câte o mostră din hidromelul pus la maturat la fiecare câteva luni, astfel încât să puteți aprecia când este cel mai bun și să-l îmbuteliați.

 

Autoliza drojdiei

Odată ce drojdia a adormit și s-a lăsat pe fundul vasului, ea începe să sufere un proces de autoliză. Prin acest proces, enzimele proprii din celulele de drojdie dizolvă pereții celulari, eliberând enzimele și celelalte structuri celulare în hidromel. Aceste „resturi” adaugă hidromelului un gust specific de drojdie, care nu este totdeauna prea plăcut. Pentru a evita aceasta, trebuie să vă asigurați că ați înlăturat cât mai bine drojdia din vas, înainte de a supune hidromelul procesului de maturare.

           

Lemnul de stejar sub formă de bucățele este un ingredient interesant de utilizat în procesul de maturare, putând nuanța complex hidromelul, aducându-i puțină culoare precum și mai mulți compuși, cum ar fi vanilina, taninul conferind caracterul astringent. Cu cât lemnul este mai puțin prăjit, cu atât mai intens este caracterul astringent conferit hidromelului. Pe de altă parte, cu cât lemnul este mai prăjit, cu atât mai mult va conferi hidromelului note de caramel, vanilie și fum. În general, 75 – 80 g de lemn de stejar la 19 – 20 l de hidromel este o măsură des utilizată. Lemnul de stejar este adăugat, de obicei, după ce a încetat fermentația secundară. Hidromelul trebuie tras foarte bine de pe drojdie, pentru a ne asigura că gustul acesteia nu va interfera cu savoarea conferită de lemnul de stejar. Acesta trebuie spălat pentru a ne asigura că eliminăm posibilitatea de contaminare a hidromelului. Pentru a spăla lemnul de stejar, îl înmuiem într-o soluție de metabisulfit de potasiu, îl scurgem și apoi îl spălăm cu apă distilată. Pentru o manipulare mai ușoară, putem să înfășurăm lemnul de stejar într-o pânză sterilizată, împreună cu câteva biluțe din sticlă care să ajute prin greutatea lor la cufundarea completă a lemnului.

 

Lăsați hidromelul să stea împreună cu lemnul de stejar vreme de o lună jumătate, până la două luni, apoi începeți să luați mostre din hidromel în fiecare săptămână. Când ați atins nivelul de impregnare dorit, scoateți lemnul de stejar și lăsați hidromelul în continuare să se matureze. De remarcat faptul că hidromelul cu un conținut mai ridicat de alcool va extrage mai repede substanțele din lemnul de stejar, alcoolul fiind un solvent mai bun decât apa. Astfel, hidromelul cu peste 13% alcool trebuie testat mai repede și mai des, altfel existând riscul supradozării.