Autor: By Jack A. Cole
Nota traducătorului: Considerațiile autorului, sunt specifice mediului în care a activat, și anume în Poliția New Jersey, SUA. Unele dintre observațiile sale, este posibil să nu se potrivească mediului social existent în țara noastră. În plus, nu considerăm că opțiunile prezentate de  el sunt neapărat cele corecte. Cu toate acestea, cele prezentate își au partea lor de adevăr și, de aceea, considerăm că ar trebui luate în seamă.

Simt că rolul meu este de a îndemna cititorii să nu-și limiteze gândurile despre reforma în ceea ce privește drogurile doar la cannabis. M-am retras ca locotenent detectiv după 26 de ani de carieră în poliția statului New Jersey, vreme de 14 ani fiind ofițer sub acoperire la secția narcotice. Experiența mea ca polițist m-a convins că prohibiția nu va funcționa niciodată. Dar când vom înceta prohibiția, va trebui ca aceasta să înceteze pentru toate drogurile, nu doar pentru cannabis.

Dacă guvernul USA ar scoate cannabisul de sub interdicție pentru toți adulții, permițând oricui să-l folosească ca medicament cu consimțământul doctorului; permițând oricui să posede o cantitate specifică de plantă și să cultive un număr specific de plante, aceea ar fi o zi minunată pentru mulți dintre noi. Oricum, dacă guvernul ar fi destul de deștept să legalizeze astăzi cannabisul, mi-e frică că mâine majoritatea reformatorilor ar părăsi lupta, întârziind mulți ani procesul reformei în ceea ce privește drogurile. Asta ar fi tragic pentru mulți care suferă de pe urma interzicerii altor droguri ilicite. Chiar și legalizarea cannabisului ar avea un efect foarte mic asupra reducerii morții, bolilor, crimei, abuzului de droguri, rasismului instituționalizat sau asupra a 69 de miliarde de dolari taxă irosiți în fiecare an pentru urmărirea penală în cazul politicii absurde a interzicerii drogurilor. Dar o schimbare a politicii care ar legaliza toate drogurile ar stopa evident și interzicerea cannabisului. În funcție de sursele statistice, între 12000 și 18000 de oameni din USA mor în fiecare an datorită ingerării unuia sau mai multor droguri ilegale. Supradoza este principala cauză a morții în ceea ce privește drogurile ilegale, și războiul drogurilor are un record foarte sumbru în ceea ce privește împidecarea supradozajului. Conform DEA, în 1979 au fost 28 de morți datorate supradozelor la fiecare 100000 de utilizatori de droguri. Dar în anul 2000, rata morților a crescut la 141 la 100000. Prohibiția a ceea ce considerăm droguri grele, heroină, cocaină, metamfetamină etc. este cea care cauzează morțile prin supradoză (???, nota traducătorului). Nici măcar o singură moarte înregistrată nu s-a produs datorită cannabisului. Utilizatorii de droguri nu mor de la o supradoză pentru că ei bagă mai mult și mai mult în ei, într-o încercare nebunească de a ajunge și mai sus și mai sus. Ei mor pentru că nu știu cât de mult drog este în acea cutiuță pe care o cumpără și cât de mult agent de umplere. Dacă cutiuța conține prea mult drog, ei sunt morți; este o ruletă rusească fără arme. Când guvernul interzice un drog, se petrec două lucruri: se creează o piață neagră care este umplută imediat de criminali. Pentru a face lucrurile și mai rele, interdicția face periculoase producția și distribuția drogurilor, generând o valoare artificial umflată a respectivului drog. Între locul de producție (de obicei în țările în curs de dezvoltare) și destinația din USA sau Europa, valoarea unui drog interzis poate crește cu mai mult de 17000%. Cu un asemenea gen de profit stimulator obscen, toată poliția nu poate să oprească un flux nesfârșit de noi antreprenori pe piața ilicită a drogurilor. Am învățat foarte devreme în cariera mea că dacă un polițist în uniformă arestează pe cineva pentru jaf sau viol, incidența jafurilor și violurilor în acea comunitate diminuează. Dar atunci când am arestat un vânzător de droguri, nu a fost vreo schimbare în numărul de vânzăride droguri. Doar am creat un loc de muncă pentru sute de oameni dornici să ia locul celui arestat. De fapt, a fost mai rău decât atât; nu doar cream un loc de muncă, ci cream un loc sigur de muncă. Dacă noul vânzător ar fi încercat să fure piața înainte de a-l aresta pe vechiul vânzător, foarte posibil ca cel nou să fi fost împușcat. Nu are niciun sens ca drogurile să fie confiscate de vreun guvern pe motiv că sunt interzise. În mijlocul sec. XVI, cafeaua a fost interzisă în anumite părți din Europa și doar faptul că avea cafea ducea la decapitarea posesorului și, totuși, vânzările de cafea nu au scăzut. Prohibiția schimbă dinamica oricărei industrii. Când cineva încalcă dreptul de distribuție al unei societăți, avocații societății spun: avem un contract pentru acest teritoriu; te ducem în instanță. Asta e imposibil în cazul prohibiției. Distribuitorii drogurilor ilegale trebuie să folosească forța pentru a-și proteja teritoriul. Când cineva le încalcă teritoriul, ei nu cheamă avocații; ei își cheamă soldații și apare un mic război. În ultimul an, mai mult de 2000 de oameni au fost omorâți la granița USA cu Mexic în războaie dintre stăpâni ai drogurilor. Sub prohibiție, acești stăpâni trebuie să-și protejeze produsele și banii și își disciplinează lucrătorii și clienții cu pistolul în mână. ei nu au opțiunea să meargă la poliție să raporteze jafuri, delapidări sau refuzuri de a plăti pentru marfă. Sub prohibiție, stăpânii drogurilor nu pot face lobby în Congres pentru a crea legi favorizante pentru cartelul drogurilor. În schimb ei pot tenta pe funcționarii publici să privească în altă parte, oferindu-le o mită înnebunitor de mare. Din aceste motive, cele două perioade din istoria US care au codus la ratele cele mai mari de criminalitate și de corupție a persoanelor publice au fost perioadele interzicerii drogurilor. Prima a fost perioada interzicerii alcoolului. A doua perioadă este cea cu prohibiția tuturor felurilor de droguri. Deși prohibiția cannabisului are efecte similare interzicerii altor droguri, incidența violenței în producția și în vânzările de cannabis este mai mică decât în cazul celorlalte droguri. Majoritatea legiuitorilor care își pierd viața ca rezultat al prohibiției sunt omorâți de comercianții de droguri fără scrupule. Conform cu United States Center for Disease Control, 50% din cazurile noi de SIDA și hepatită pot fi explicate direct prin împrumutarea acelor de către utilizatorii de droguri cu admninistrare intravenoasă, problemă care nu apare niciodată în cazul consumului de cannabis. Dacă drogurile grele ar fi legalizate, nimeni nu ar mai trebui să își împartă acele cu altcineva. Jumătate din toate aceste cazuri de SIDA și hepatită de acum încolo nu ar mai exista pur și simplu. Oricum, legalizarea cannabisului nu ar avea niciun efect asupra reducerii ratelor acestor boli oribile. În 37 de ani de război al drogurilor, au fost făcute mai mult de 38 de milioane de arestări în USA doar pentru probleme nonviolente legate de droguri. Numărul arestărilor a crescut în fiecare an de la începerea acestui război. În ultimul an au fost 1,9 milioane de arestări pentru probleme nonviolente legate de droguri, din care 40% au fost pentru încălcarea legilor privitoare la cannabis. Dar asta încă lasă un milion de arestări făcute pentru violarea legilor referitoare la drogurile tari și nu ia în considerare toate arestările celor care au comis crime pentru a obține bani să-și cumpere droguri. Legalizarea cannabisului nu ar avea niciun efect asupra ratelor acestor crime. În ciuda a ceea ce țarul drogurilor din USA, John Walters ar vrea să credeți, este o diferență enormă între utilizarea drogurilor și abuzul de droguri. În ceea ce privește guvernul federal, orice folosire a drogurilor considerate ilicite este numită abuz de droguri. Statele o știu mai bine. Alaska, California, Colorado, Hawaii, Maine, Montana, Nevada, New Mexico, Oregon, Rhode Island, Vermont și Washington au legalizat deja folosirea medicală a cannabisului, astfel încât această folosire nu poate fi considerată un abuz de droguri. Astfel, utilizarea responsabilă a drogului nu este un abuz. Mulți oameni folosesc excesiv drogurile, dar în fiecare zi, milioane de alți oameni folosesc responsabil alcoolul, precum și cannabisul și alte droguri ilicite. Nu contează ce gândește cineva personal despre el, dar personajul principal legat de folosirea responsabilă a drogurilor ar putea fi Rush Limbaugh. A fost o persoană care, în urma a două operații la spate, a rămas cu o durere cronică, durere pentru care doctorii nu au vrut să îi prescrie opiacee datorită problemelor cu cei de la DEA. Deci, Limbaugh a mers pe străzi pentru drogurile lui, vânând cantități imense de oxycontin ani întregi, apărând în același timp la radio ore întregi în fiecare zi și conducând o afacere de mai multe milioane de dolari; nimeni nu știa că folosește droguri. Cu excepția facctorului legal, aceasta pare a fi o utilizare responsabilă a drogurilor. Abuzul apare atunci când un om continuă să ia un drog anume deși crede că folosirea acelui drog îi provoacă probleme. Cu o politică a legalizării drogurilor și a tratamentului la cerere, acele persoane care cred că suferă de pe urma abuzului de droguri ar putea cere ajutor unor instituții specializate. Legalizarea cannabisului nu ar ajuta pe majoritatea acestor oameni, deoarece utilizatorii de cannabis e prea puțin probabil să intre în situații de abuz. Războiul drogurilor a devenit un joc al numerelor pentru cei care aplică legea. Poliția alege cel mai probabil ținte simple, oportune. Ținta cea mai facilă este totdeauna cel care vinde sau folosește drogul în mod deschis, pe stradă. Săracii și oamenii de culoare nu sunt numai cei mai găsiți pe străzi, ci aceștia sunt și cel mai probabil forțați să locuiască în anumite zone ale orașelor. Deci, acești oameni au devenit fructul cel mai ușor de apucat din copacul comerțului cu droguri, fruct bun de cules de polițiștii suprasolicitați. Un sondaj național ne spune în fiecare an cine folosește și cine vinde droguri în această țară: 72% albi, 13,5% negri. Dar cine e arestat și merge la închisoare: 37% din cei arestați pentru probleme cu drogurile sunt negri și 60% din cei întemnițați pentru aceste motive sunt negri. USA este o țară foarte pedepsitoare. Sunt întemnițați 737 la 100000 de oameni, de 7 ori mai mult decât în Europa vestică. Dar când detaliem și mai mult situația în funcție de rasă și sex, tabloul devine și mai sumbru. USA întemnițează 717 albi la 100000 și 4919 negri la 100000. Sub regimul cel mai rasist din istoria modernă, guvernul apartheid din Africa de Sud, negrii au fost întemnițați doar în raport de 851 la 100000. Deoarece ceva mai puțin de jumătate dintre arestări în USA sunt pentru cannabis, legalizarea cannabisului ar rezolva ceva mai puțin de jumătate din problema rasismului instiotuționalizat în implementarea legilor pentru droguri. USA a cheltuit deja mai mult de un trlion de dolari cu urmăririle penale în acest război al drogurilor și în fiecare an continuăm să aruncăm încă 69 bilioane de dolari la aceeași toaletă. Deși numărul celor care vând și folosesc droguri grele este cu mult mai mic decât al celor care vând și consumă cannabis, totuși, sunt consumați mult mai mulți bani pentru interzicerea drogurilor grele. Bănuiesc că dacă cannabisul ar fi legalizat, mulți dintre banii salvați prin neurmărirea utilizatorilor și distribuitorilor acestui drog ar fi folosiți în urmărirea penală a celor implicați în traficul și consumul de droguri grele. Sfârșitul prohibiției tuturor drogurilor include, de asemenea, și cannabisul. Argumentul pentru legalizarea tuturor drogurilor este mult mai puternic decât argumentul pentru legalizarea doar a cannabisului. Numărul celor care ar fi afectați de legalizarea cannabisului este mare, dar cu mult mai mic decât numărul celor care ar fi afectați de legalizarea tuturor drogurilor. Prohibiția ne afectează pe toți cu incidența crescută a morții, bolilor, crimei, adicției și a banilor irosiți pe taxe. În 2002, cinci dintre noi, foști ofițeri de poliție, au creat o organizație educativă internațională non-profit, Law Enforcement Against Prohibition (LEAP, aplicarea legii împotriva prohibiției, nota traducătorului), pentru a da cuvântul oamenilor legii care cred, ca și noi, că războiul împotriva drogurilor este o politică falimentară. Și mai rău, este o politică dezastruoasă care se perpetuează de la sine. Azi, LEAP are aproximativ 10000 de membri, printre ei fiind polițiști, judecători, procurori, gardieni de închisoare, agenți DEA și FBI. Ca oameni ai legii, știm că atunci când a încetat prohibiția alcoolului în 1933, în chiar dimineața următoare s-a terminat cu afacerea lui Al Capone și a amicilor săi de contrabandă. Nu mai aveau de ce să se omoare unul pe altul pentru a controla piața. Nu mai aveau să omoare polițiști însărcinați să lupte într-un război fără rost. Nu mai aveau să omoare din greșeală copii în luptele stradale. Atunci când ai noștri au terminat-o cu prohibiția alcoolului, nu au spus: o să legalizăm berea și vinul, dar cei care vreți să beți lichior trebuie să mergeți în continuare la închisoare. Ei au legalizat totul. Asta trebuie să facem azi: să legalizăm totul. Cannabis, ecstasy, cocaină, metamfetamină, heroină, toate trebuie legalizate și apoi controlate. Aceasta este singura cale de a reduce motivul profitului obscen. Reducerea motivului de profit este singura cale de a termina cu consecințele oribile rezultate din politica prohibiției. Controlul asupra acestor droguri va avea de parcurs un drum lung pentru a fi ținute departe de mâna copiilor, copii care ne-au spus de 10 ani în fiecare sondaj guvernamental că este mai ușor pentru ei să cumpere droguri ilegale decât să-și cumpere bere și țigări. Atunci când ei încearcă să cumpere aceste mărfuri legale, sunt întrebați: sunteți destul de în vârstă ca să cumpărați aceste produse? Pe de altă parte, singura cerință a unui vânzător de droguri este: arată-mi banii. Odată ce am legalizat și am instituit controlul asupra tuturor drogurilor, putem începe să tratăm abuzul de droguri ca o problemă de sănătate mai degrabă decât ca o crimă. În acest punct, vom fi în stare să ajutăm milioane de tineri ale căror vieți acum le schilodim. Arestarea și întemnițarea nu rezolvă nimic. Acestea doar înlătură orice speranță pentru un viitor decent.