Autori: Murat Yücel, PhD, MAPS; Nadia Solowij, PhD; Colleen Respondek, BSc; Sarah Whittle, PhD; Alex Fornito, PhD; Christos Pantelis, MD, MRCPsych, FRANZCP; Dan I. Lubman, MB ChB, PhD, FRANZCP
 
CONTEXT

Cannabis-ul este drogul cel mai utilizat în mod ilicit în țările dezvoltate. În ciuda acestui fapt, lipsesc cercetările care să examineze efectul său pe termen lung asupra creierului uman.

OBIECTIV

Scpul este de a determina dacă folosirea pe termen lung a cannabis-ului este asociată cu anormalități anatomice consistente în două dintre regiunile creierului bogate în receptori canabinoizi, hipoampusul și amigdala.

DESIGN

Secțiune transversală folosind imagistica prin rezonanță magnetică structurală.

CADRUL EXERIMENTAL

Participanții au fost recrutați din rândurile populației și au fost analizați cu ajutorul tehnicii imagistice la un spital cu dotări pentru cercetare.

PARTICIPANȚI

15 bărbați atent selectați, care foloseau cannabis-ul de mult timp (mai mult de 10 ani) și destul de des (mai mult  de 5 țigări pe zi), cu vârsta medie de 39,8 ani, cu o durată medie de folosire a cannabis-ului de 19,7 ani, fără nicio istorie de abuz în ceea ce privește alte droguri și, de asemenea, fără nicio o problemă neurologică/mentală și 16 subiecți de control (vârsta medie de 36,4 ani).

PRINCIPALELE MĂSURI REZULTATE

Măsurători volumetrice ale hipocampusului și ale amigdalei combinate cu măsurătorile folosirii de cannabis. De asemenea, au fost evaluate simptomele psihotice sub prag și abilitatea de învățare verbală.

REZULTATE

Utilizatorii de cannabis au prezentat volume reduse bilateral ale hipocampusului și ale amigdalei (P=0,001) cu o reducere relativ (și semnificativ [P=0,02]) mai mare a hipocampusului (12%) față de amigdala (7,1%). Volumul hipocampic al emisferei stângi a fost asociat invers cu expunerea cumulativă la cannabis timp de 10 ani (P=0,01) înainte de momentul studiului și cu simptomele psihotice sub prag (P<0,001). Scorurile simptomelor pozitive au fost asociate, de asemenea, cu expunerea cumulativă la cannabis (P=0,048). Deși utilizatorii de cannabis au avut rezultate semnificativ mai scăzute în ceea ce privește învățarea verbală (P<0,001), aceasta nu s-a corelat cu volumele regiunilor specifice din creier la niciunul dintre cele două grupuri.

CONCLUZII

Aceste rezultate oferă noi dovezi pentru anomaliile structurale legate de expunerea la cannabis, prezente la nivelul hipocampusului și al amigdalei în cazul utilizatorilor pe termen lung ai cannabis-ului, aceste rezultate fiind coroborate cu rezultate similare obținute în studiile efectuate pe animale. Aceste rezultate indică faptul că folosirea zilnică deasă a cannabis-ului pentru lungi perioade de timp exercită efecte nocive asupra țesutului cerebral și asupra sănătății mentale. Există dovezi contradictorii în ceea ce privește efectele pe termen lung ale folosirii cannabis-ului în mod regulat. Deși literatura de popularizare sugerează că folosirea pe termen lung a cannabis-ului este asociată cu un spectru larg de efecte negative asupra sănătății, mulți oameni din comunitate, precum și înșiși utilizatorii de cannabis, cred că cannabis-ul este relativ inofensiv și ar trebui să fie disponnibil în mod legal. Cu aproape 15 milioane de americani utilizatori de cannabis într-o lună dată, cu 3,4 milioane de americani utilizatori zilnici ai cannabis-ului vreme de 12 luni sau mai mult, și cu 2,1 milioane de americani începând în fiecare an să folosească cannabis-ul, apare evident necesitatea de a face investigații serioase în vederea elucidării sechelelor pe termen lung rezultate prin folosirea îndelungată a cannabis-ului.

Dovada cea mai tare împotriva afirmației că cannabis-ul este inofensiv provine din literatura de specialitate a studiilor efectuate pe animale în care administrarea pe termen lung a canabinoizilor s-a dovedit că induce schimbări neurotoxice la nivelul hipocampusului, incluzând scăderi ale volumului neuronal, ale densității neuronale și sinaptice și ale lungimii dendritelor neuoronilor piramidali CA3. Deși aceste studii sugerează că expunerea la canabinoizi poate fi neurotoxică în cazul animalelor, sunt cunoscute mult mai puține lucruri despre consecințele neurobiologice ale expunerii pe termen lung a oamenilor la cannabis. Astfel, au fost făcute doar câteva studii de imagistică cerebrală în cazul utilizatorilor de cannabis, rezultatele raportate fiind inconsistente. Cercetările timpurii asupra consumului de cannabis, folosind pneumoencefalografia, au raportat atrofierea cerebrală în cazul unei mostre mici (N=10) de utilizatori de cannabis, dar studiile ulterioare folosind tomografia computerizată nu au detectat nicio anormalitate, în ciuda confuziilor legate de utilizarea a mai multor tipuri de droguri, precum și de diagnozele neurologice/psihiatrice și de lipsa unor grupuri potrivite de control, cu care să se facă comparația. Studiile mai recente de imagerie prin rezonanță magnetică structurală (MRI) au raportat, de asemenea, rezultate contradictorii, mergând de la lipsa vreunei schimbări la nivel global sau regional a volumului țesutului cerebral sau a compoziției, până la schimbări ale densității materiei cenușii și albe, fie la nivel global, fie la nivel local, cu precădere în zonele hipocampice și parahipocampice. Totuși, aceste studii anterioare au folosit tehnici de imagistică cu o rezoluție spațială și anatomică relativ mică și s-au focalizat tipic asupra subiecților ce utilizau mai multe substanțe sau care prezentau tulburări psihiatrice comorbide și numai unor niveluri moderate de utilizare a cannabis-ului (adică <2 țigări pe zi). Într-adevăr, în ciuda dovezilor tari ale neurotoxicității în studiile pe animale, după câte se cunoaște, niciun studiu de neuroimagistică nu a examinat sechelele neurobiologice ale utilizării cannabis-ului pe termen lung, ținând cont de abuzul de mai multe tipuri de droguri și de problemele psihiatrice concomitente. În acest studiu a fost folosit 3-T MRI cu rezoluție înaltă pentru analizarea schimbărilor volumetrice în ceea ce privește două regiuni ale creierului bogate în receptori pentru canabinoizi (hipocampusul și amigdala), cunoscute pentru susceptibilitatea lor la efectele neurotoxice ale expunerii la cannabis într-o mostră de utilizatori pe termen lung, atent selecționați în ceea ce privește abuzul de alte substanțe și tulburările mentale. Dat fiind faptul că literatura de specialitate vorbește despre o asociere între utilizarea cannabis-ului și dezvoltarea psihozelor și apariția tulburărilor cognitive, au fost analizate și simptomele psihotice sub prag, precum și abilitatea de învățare verbală în cazul acestei mostre de participanți sănătoși psihologic.